Cun l’armonica per l apres ski
Na ntervista per ti cialé al gran svilup dla cariera de Simon Rabanser

Ai 6 de mei dl 2021 ovi mandà ite mi prima ntervista per l magazine InSide. L se tratova de na ntervista a Simon Rabanser, jëunn dl 1998 de Urtijëi y mi gran cumpani dla scola auta che se à for dat ju dassënn cun la mujiga y dantaldut cun si armonica a butons. 

Tl 2021 ovel scumencià a udëi n prim majer suzes do la publicazion de vel’ video online ti tëmps dla pandemia, te chëi che l sunova do de gran hits pop cun si strumënt che vën de norma udù coche mpue plu lià a na mujiga tradiziunela. Do cin’ ani ei ulù ti fé na ntervista de ajurnamënt, davia che l se à mudà truepa cosses te chëla che ie ncuei na cariera viva y sana lieda al mond dla mujiga da apres ski.

Simon, cie se àl pa mudà te chisc cin’ ani?
L se à mudà veramënter truep per mé. Na gran pert ie dessegur stata chëla de avëi l snait de ti jì do a n ubietif y lauré per chësc cun artenienza te duc chisc ani. Da velch, che fova mi pascion dal scumenciamënt incà, iel unit ora velch, var per var, che mudelea ncuei mi vita da uni di y che me à dat la ucajion de viver esperienzes de marueia.
É abù la gran fertuna de ancunté na persona che ova l medemo ubietif: y nsci iel nasciù Simon & Mac. Da na idea che an deberieda iel unit ora, var per var, velch scialdi de cuncret. Ncuei pudons suné ti Paejes Tudësc, tla Svizra, Talia, Austria y Franzia y on monce metù su na firma.
Dut chësc à n cunliamënt cun truep de biei mumënc y esperienzes che me é tëut pea. Tres la mujiga ei pudù udëi truep de biei luesc, viver cunzerc che ne me desminceré mei y é pudù cunescer na grandiscima cumpëida de persones. De chësc sons scialdi recunescënt. Sce cële de reviers ncuei, pona sons cuntënt dantaldut per la maniera te chëla che truep se à svilupà. Tl medemo mumënt ei nce la sensazion che truep ie mo dan mé, y propi chësc rënd chësc troi tan faszinënt.

Co ie pa unida a s’l dé l’ancunteda persunela y pona mujighela y prufesciunela cun Mac Maya?
L à scumencià dut per cajo sun n marcià da Nadel. Ie ove sunà iló, y la nevicia de Mac fova iló cun si stont. Do mi performance me ovela dit: “Te muesses assolutamënter passé da mi nevic te studio”. Y nsci iela stata: Mac à n studio prufesciunel tla Val Sarentin, y propi te chël mumënt jivi a crì n produtëur per mi mujiga. Nsci ons scumencià a lauré deberieda, dant cun doi cianties y pona iela jita inant bëndebò debota: dant cun la dumanda de suné ntan la paussa danter prim y segondo tëmp de na partida dl FC Südtirol tla Seria B y pona cun na performance dan n cunzert de Andreas Gabalier.
Pona ti ei damandà a Mac sce l ne n’ëssa nia ueia de un cun mé sun palch, y te puech tëmp ons metù su n spetacul cumplet. Da chël mumënt incà ons dumandes sun dumandes de cunzerc. Sce cële de reviers, iel bën velch de particuler a udëi cie che l ie unit ora da n’ancunteda per cajo sun n marcià da Nadel.

Posses’a nes spieghé n curt coche cëla ora ti pruzes criatif pra na ciantia?
Nëus on dinrer n plann fis canche scrijon na ciantia. Suvënza scumëncia dut cun na pitla idea – na meludia, na frasa o n cër’ sentiment. Pona jons deberieda te studio, pruon ora truepa pusciblteies y svilupon la ciantia var per var, nchin che la ruva a n pont che nes dà sudesfazion.

Y co iela pa cun n cunzert dal vif? Ce sort de preparazion iel pa iló dovia?
Dut scumëncia scialdi dan l cunzert, cun e-mails, cherdedes al telefonn y duta la urganisazion ntëur l soundcheck, la tecnica y l’ëura dla performance. Te studio vala inant pona cun la planificazion cuncreta: aldò dla manifestazion sunons plu o manco giut y adaton dut cant a chësta variabla. Leprò tochel nce videos spezifics, che njenion ca ad hoc per la performance, acioche i sibe da udëi tl drë’ mumënt sun i scherms a LED. Nsciuma, l ie na preparazion ndividuela per uni performance.

Co ie pa ti vita prufesciunela śën?
Cun Mac ie nosta vita prufesciunela da uni di bëndebò normala, mé che uniun à si ciamp persunel. Mac lëura dantaldut te studio, fej la produzion de sonns y cianties y les njënia ca per i social media y per nosc shows dal vif. Ie me cruzie dantaldut, da cësa demez, de booking, e-mails, cherdedes al telefonn, ancuntedes, coche nce di posts y dla stories sun i social media. Leprò iel nce mo mpue de burocrazia per nosta srl – dala contes nchin ala cuestions de urganisazion. N l fin dl’ena sons suvënz ncantëur, da na performance al’autra.

Co ie pa jita la sajon da d’inviern per vosc duo?
Scialdi bën. On daussù viver truep de biei mumënc te chisc mënsc passei – da lueges de apres ski de marueia, passan per la Copa dl Mond de schi alpin tl’Alta Badia nchin a cunzerc a Milan y tla Svizra. N highlight scialdi speziel per nëus ie stac i Juesc Olimpics da d’inviern Milan-Cortina, ulache on pudù suné te trëi luesc: Cortina, Livigno y Predazzo. Mumënc scialdi speziei, che lecurderon dessegur per for.

Y d’instà jirala inant nsci?
Sci, y se ncunferton bele dassënn. Nce d’instà ons sun l program truep de biei terminns, y dausseron suné pra lueges scialdi desfrëntes. Dantaldut se ncunfertons sun l prim iede che suneron pra n gran festival tla Franzia. Do na sajon ntensiva coche chëla iust passeda da d’inviern, iel bel pudëi fé inant diretamënter cun tan truep d’autri de biei cunzerc.

Y per finé via: cie vëija pa dant l daunì?
Se ncunferton sun dut chël che à mo da unì. Sambën iel truepa ideies, mujiga nueva y proiec che nes sta a cuer pra chëi che lauron. Tl medemo mumënt purvons nce a fé n var do l auter, cun cuscienza, y a viver uni mumënt. Son scialdi recunescënc per dut chël che on daussù fé nchin śën, y curiësc de udëi cie che l sarà mo sun chësc troi sun chël che jon deberieda.

[Bruno Maruca]