Danter sport y artejanat
Na ancunteda danter tradizion y modernità, tres n jëunn de 17 ani

Na tradizion de passa sies centeneies, chëla de ziplé te Gherdëina. Dal’ert sacrela a chëla profana, passan per l artejanat artistich, dal’estetica al utilitarism. N troi che ne se fërma mei, che abina vies nueves y modernes, ma che se lieia for a chëla che ie la ravisa tradiziunela.

La tradizion dl material lën y la ulentà de vivanda y modernità dl artejanat artistich cuntempuran se anconta tla pascion de David Moroder, n jëunn che nes mostra tres si lëur coche l daunì dl artejanat y dl artejanat artistich te Gherdëina sibe nce y dantaldut la capazità de fé ancunté tradizion y svilup, storia y modernità.

Danora, posses’a te prejenté n curt?
Ie son David Moroder, é dejeset ani, te n mëns scumencerei la cuinta tlasezion de grafica dl Lizeum d’Ert Cademia a Urtijëi, ulache sté. Cun pascion me ovi dat ju cun l skateboard, ma nia mé cun l jì limpea, ewwwdantaldut cun l l lëur de artejanat che l ie dovia. Te mi berstot lasci jì mi criatività y feje skateboards, dut a man. Dala brëies de lën nchin al design finel iel mi pascion te uni deck (parola tecnica per la brëia dl skateboard canche la ie fineda, ndr.).
É abù n valgun ani a abiné la drëta tecnica y maniera de lauré per fé i skateboards te na bona cualità.

Rujenon de ce sort de lëur che te fejes cun l skateboard: co scumënces’a?
L pruzes per fé n skateboard ie n lëur de prezijion y se lascia partì su te truep vares. Dut scumëncia cun la selezion dl material. Ie tole ca l aier canadesc, cunesciù per si stabilità y flescibiltà. La brëies scialdi setiles de lën vën nculedes una sëura l’autra de lonch y de traviers, per ti dé al deck la mascima stabilità y n pop (parola nglëija; canche n ti dà l colp cun l pe ala brëia, ndr.) perfet.
La vëtes vën curides y metudes adum cun cola blancia che tën l’ega y elastica per ti dé l pop perfet al deck. Daldò vën l pachetl metù te na forma aposta, carateristica per l skateboard. Iló resta la tofla ntëur 24 ëura alalongia, acioche la cola possa unì suta y dura. Mo dan che la tofla vën tëuta ora dala forma, vëniel furà i bujes per i trucks (la pert metalica che cunlieia la rodes y la brëia, ndr.) y la rodes.

Y daldò?
Do che l skateboard ie stat tla forma 24 ëura alalongia, possen l tò ora. Śën toli la stampa, dessëni la forma sun l lën y la larghëza che ue, y pona tai ora l skateboard cun la sia. Do che l deck ie unì taià ora, vëniel laurà ju dassënn i ëures, per fé a na maniera che la tofla giape na forma armonica y mujela.

Y per finé via?
Do avëi stampà, giapa l skateboard na laca de prutezion finela. Ala fin dl pruzes meti mi firma persunela coche timber de cualità y nce per mustré che uni deck ie fat a man y ie n pez unich.
N generel ie duc chisc vares da stramp biei y nteressanc da fé. L ie for zeche de nuef da fé y da mparé. Y ala fin iel sambën mo plu bel sce n fej zeche cun si mans, che n possa nstësc tò ca y furné limpea.

N liej ora che l ie dovia truep lëur y stude, no pa?
Sambën che é messù purvé dassënn y nce rumpì n valguna brëies per capì co les fé miec. Cun l design y la grafica ne n’iel degun cunfins per la criatività. Ntan che trueps se stiza sun la serigrafia, me nozi ie de na stampa moderna a mascin. Chësta tecninca ie mpue plu sfadiëusa y plu cëra, ma la fej unì a s’l dé n resultat scialdi plu a puntin y prufesciunel.

Da ulà nasc pa la pascion per chësc sport?
Perdrët vedi nce scialdi cun i schi, l freestyle plu gën. Ma d’instà me manciovel propi chësta sensazion, chëla de sbriscé y de jì debota sun brëies. Perchël fova l skateboard per mé drët na bona alternativa, y da tlo ie nasciuda mi pascion. Plu tert à n valgun apasciunei fat n skatepark ora Puntives. Nscila ie la pascion chersciuda mo deplù y la se à slargià ora, ajache n pudova jì cun l skateboard te Gherdëina y dantaldut nce ancunté jënt nueva y d’autri cumpanies. Chësc à fat unì dut mo scialdi plu nteressant.

Y chëla per l artejanat?
La pascion per l artejanat ie da mé ora belau te familia: mi pere ie l scultëur Gerald Moroder y ie fove bele da pitl mut – cun cin’ ani – for cun ël te berstot. Perchël sons perdrët n artejan bele da pitl insù. É for fat truep de pitli proiec. Canche ulove realisé zeche, me sentovi for ju dant, fajove dessënies, y calculove bele danora la mesures avisa, acioche l passenëssa dut bel adum canche ësse finà. Chësc éi nce fat dan n valgun ani per scumencé chësc proiet di skateboards. Canche l ie nasciù l’idea de fé mi prim skateboard, dan n trëi-cater ani, iló se à ancuntà l ntujiasm per l artejanat cun chël per chësc sport.

[Bruno Maruca]